Intamplarea


Mare i-a fost mirarea,

La geamul lui se asezasera minuni!

Trecuse prin 5 dumnezei si jumatate

Si toate drumurile lor erau neterminate.



Asa c-a hotarat fara stapan sa poposeasca.

Sa se-nvarta-n jurul proprie-i axe cu moaca de pescar fara nororc.

Pana in ziua aceea in care la geamul lui s-au asezat minuni.



Se odihneau si straluceau aninate de pervazul ros de ploaie.

Tocmai pervazul lui.



Si-a luat mutra de pescar fara noroc dupa el si s-a avantat spre geam

Sa le vada mai bine.

Si acolo sub pieptul lui aproape mort,

Sedeau alintandu-se in soarele lenes de amiaza.

Si langa ele un bilet: ”Sa te vad acum!”

Si-un expeditor necunoscut...