Inainte

Cand am hotarat ca nu-mi pasa
Inca nu ma nascusem
Si pe vremea aceea
Ma trezeam dimineata la aceeasi ora
Si beam ceaiuri aromate tari
Radeam citind ziarele
Si lacrimam doar putin la amiaza.
Fumam doar 3 tigari pe zi
Iar intre mese citeam toate cartile din lume.
Joia pe geam se intampla cate-o minune
Iar sambata o petreceam la cafeneaua din colt
Unde chelnerii serveau jointuri aromate
Si biscuiti in forma de elefanti
La masa cu mine stateau prietenii mei
Iar ei stiau toate bancurile din lume
In fiecare luni scriam scrisori,
Miercurea primeam raspunsuri,
Iar duminica intotdeauna ma uimea
Apusurile erau in fiecare zi alta nuanta de mov
Pe balcon aveam flori care nu uitau sa ma ude
Iar pisica imi recita in fiecare marti cate o poezie
Apoi, intr-o zi … m-am nascut

am un nor in mine
il simt in piept ca o flegma
il simt in gat ca o greata
il simt in sani ca plumbul
il simt in minte ca o ceata
il simt in vene ca praful de scarpinat
il simt in dimineti ca o ura

salut!
sunt Ana si am un nor in mine!
salut, Ana!
salut! sunt Ana!
a repetat ea de la ultimul etaj
salut Ana, a raspuns multimea de jos

Ana si-a intins mainile si a zburat ca o pasare
multimea a aplaudat

I can’t get no...

Mi se evapora tigarile in plamani
Mi se evapora plamanii

Si nu-mi ajung
Nu-mi ajung gandurile
Nu-mi ajung tramvaiul
Nu-mi ajung somnul
Nu-mi ajung usile
Nu-mi ajung buricele de degete

Noptile,
Visez vietile
Care ar urma
Si cineva mi le taie de pe lista
Viata in care urma sa fiu o pisica
Viata in care urma sa fiu vanator
Cea in care urma sa fiu floare

Raman in urma mea
Si nu-mi ajung coada
Nu-mi ajung mainile
Nu-mi ajung strigatul
Nu-mi ajung unghiile in carne
Nu-mi ajung apa din sange

Mi se evapora ochii
mi-e atat de dor sa fac dragoste

Nervi

inima
bate
creionul in masa
de o saptamana
s-au adunat cateva milioane
de batai in masa
le aud concomitent


bate
creionul in masa
nu se toceste
creionul
nu se toceste nici masa
nu se stinge lumina peste masa
nu trece ziua, nici noaptea

imi bate
creionul in carne
de o saptamana
nu se toceste
imi caut mainile sa le pun la urechi!
...
cineva mi-a furat mainile
il vad cum bate cu ele in masa

Ce-am avut si ce-am pierdut

Doua idei bune au ajuns in rai –
Muzica de lira si tigari de foi

Noaptea se cocotau pe portile raiului,
De-acolo sa vada luminile pamantului.
Ce spectacol si ce tigari bune de foi!

Si in fiecare noapte
Oamenii intindeau mainile spre cer si se rugau.
Cele doua idei bune ridicau din umeri
Si le aruncau tigari de foi...

...

Oamenii din piele se imbraca in piele
Si o poarta pe umeri si pe brate

Oamenii din piele se invelesc cu piele
Si sangele lor se zbate sub caldura

Oamenii din piele se hranesc cu piele,
Dintii lor isi mesteca semenii fara suflet

Oamenii din piele se bucura de piele
Si o poarta pe buricele degetelor
Si se desfata

Dumnezeu a sapat oamenilor galerii prin porii lor
Si asa le intra oamenilor lumea in suflet,
Prin piele!

All’s well that ends well

Cand am ajuns acasa
Pe masa din bucatarie se dadea o petrecere
Doar pentru mine!
Si era o petrecere in toata regula
Avea si artificii!
Firimiturile de paine sareau bucuroase in cinstea mea
Apoi pe podea ramaneau marturii ale petrecerii mele

A fost o petrecere surpriza,
Asa cum sunt toate fericirile

Durere de tramvai (tablou)

O geaca de piele nou-nouta isi plimba acordeonul prin tramvai
Eu stau in picioare
Aproape toti stam in picioare.
Din acordeonul vechi iese o melodie populara de nunta
In timp ce afara ploua, iar noi toti stam in picioare.

Tramvaiul ma impinge de pe varfuri pe calcaie,
Sub talpi stau ovarele mele.
Acordeonul se plimba ca o rozatoare printre noi
Eu ma plimb de pe varfuri pe calcaie si-napoi

Din geaca de piele doi ochi negri se uita urat la noi
Iar sunetul absurd si prost nu inceteaza
Ploaia ni se scurge din umbrele in pantofi
Iar pe geamuri stau lipite respirarile noastre.

Ma imping cu mainile in scaunul de langa mine
Sa-mi ridic talpile de pe ovare
Sunetul a continuat pret de trei statii
Rozatoarea se plimba ostentativ,
Iar eu de pe varfuri pe calcaie si-napoi...

Secretele necuvantatorilor

Ce teama se ascunde in privirea aceea
Si ce durere in buzele stranse
Ale celui care nu poate vorbi!

Linistea nu te alege de bun sau de nebun
Linistea este a celui care a rostit
Am zis!

Citire

Sunt pusi gramada pe Pamant,
Inghesuiti in camere,
Cersetorii rad de cersetorii mai saraci,
Si ii arata cu degetul,
Bubosii rad de bubosii cu mai multe bube,
Prostii de infirmi.

La sfarsitul manualului ni se spune
Ca rasul se transforma mai intai in plans

Poveste

De ziua internationala a tristilor nesuferiti toate strazile s-au blocat si cu politisti pe stanga si pe dreapta s-a marsaluit cu batista uda-n mana. Fericitii isi tranteau geamurile imbufnati pentru ca urletele de jale si suflatul de muci se spargeau in peretii cladirilor.

Suntem in ziua internationala a tristilor nesuferiti. Ong-urile impart batistute ecologice la colt de strada si fetele cu promotii la tigari pun piedica tristilor cu picioarele lor lungi. Fericitii arunca cu pietre de pe margine, dar zgomotul de capete crapate nu se aude la stiri pentru ca urletele de jale si suflatul de muci se sparg in peretii cladirilor.

Cand eram mica, Dumnezeu obisnuia sa ia cuvantul si spunea multimii un banc, iar ziua internationala a tristilor nesuferiti nu se mai tinea pana anul viitor. Si tot anul canta muzica la radio pentru ca urletele de jale si suflatul de muci nu se mai spargeau in peretii caldirilor.

Dar intr-un an Dumnezeu a zis un banc pe care nu l-a inteles nimeni. Si au iesit razboaie. De atunci Dumnezeu nu a mai fost lasat sa spuna bancuri de ziua internationala a tristilor nesuferiti.

Program

Un batalion trece pe sub geam
Doua batalioane trec pe sub geam
Eu imi asez tacticos 5 pahare de apa pe masa
Trei batalioane
Imi iau micul dejun
Imi rod toate unghiile si le fac frumoase
Apoi ma uit la mine curios
Am toata ziua la dispozitie sa ma cunosc din nou
Imi dau seama ca am uitat o unghie de dimineata
Imi asez tacticos 5 pahare de apa pe masa
Un batalion se intoarce catre casa
Imi iau cina
Doua batalioane se intorc catre casa
Au servietele obosite
Trei batalioane
Eu acum sting lumina
Ca maine o luam de la capat!

Lilith

Si-a incolacit un picior in jurul copacului,
Copacul vanjos.
Si-a incolacit si celalalt picior peste primul,
Copacul o sprijinea cu scoarta lui.
Si-a lasat trupul pe spate,
Sanii ei tari nu s-au clintit.

Copacul i-a impletit parul cu radacinile lui,
Mainile ei albe abia atingeau pamantul.
Avea ochii de culoarea haosului
Cum ii priveai asa cu pleoapele in jos,
Iar pantecul ei era nenascut.
Copacul i-a impletit si mainile
Si sanii ei tari nu s-au clintit.

Sangele tot i s-a adunat in frunte,
Iar fruntea ei nu mai lumina.
Coastele ei s-au asezat in blesteme
Si s-au facut scoarta de copac,
Cu unghiile a adunat seva pamantului
Si a facut-o samanta ei.
Copacul a crescut fructe asemenea ei
Iar sanii ei tari nu s-au clintit.

Poetii

I-am vazut intr-o zi
Si-au parcat norii jos in strada
Si s-au dus toti in birtul lui Degas.
Au terminat tot absintul
Dupa care s-au urcat pe norii lor
Si s-au dus inapoi la ceruri

Tablou

Auzeam vantul cum suiera pe langa urechile mele

(Si nu stii cum ti se poate intampla
Nu stii cat de adanc pot uita oamenii)
Si picioarele mi-au amortit
Si mainile mi-au amortit
(Pentru ca s-ar putea sa-ti iasa sufletul din reflex
Si s-ar putea sa-ti putrezeasca)
Simteam sudoarea rece cum cobora pe spatele meu
(Pentru ca si daca va fi sa te intorci
Nu vei mai stii la ce sa te uiti si ce sa repari)
Si soseaua era plina de nebuni
Si nu stiam ca eu conduc

David

Mi-a zis ca bate cuie cu inima lui
A ras mimand anunturi de mica publicitate
Aveti pietre de sfaramat? zicea...
Am vrut mai mult!
De ce esti tu om si-ti bate numai inima,
am intrebat
De ce nu-ti bat si plamanii
Si rinichii
Si ficatul sa ticaie neincetat?
Ar fi prea mult scandal, mi-a raspuns
Ca si cum ar fi stiut,
Am fi ca o pendula fara ora fixa...

Nu stia de fapt nimic
Iar eu eram neatenta

Exterminarea de fantome

Un pumn mai vechi de-al meu
Imi bate in usa
Bate in ritmul primelor cuvinte urate pe care mi le-ai spus.

O voce mai veche de-a mea
Canta fals si isteric in baie

O privire mai veche de-a mea
Se uita la mine pe gaura cheii

Un nas mai vechi de-al meu ma amusina
Se stramba, miros altfel.

O frunte mai veche de-a mea
Ma priveste de sub pat...

Eu n-am invitat pe nimeni,
Dar daca tot aveti de gand sa stati,
sa va ofer ceva de baut?
Otrava poate?

Terapia cu apa rece

Mi-am luat o vacanta pana-n zori
Cu insomnii incluse.
Mi-am comandat si un rau,
Unii spun ca e o terapie buna.
Te lungesti pe mijlocul apei
Si stai acolo
Pana devii piatra.
Vindecare garantata!

Circuitul ranilor

Vazusem deja si nu puteam sa nu zic nimic,
n-ar fi fost politicos...
Domnule, aveti …sange pe haina, domnule…

Nu si-a luat privirea de la mine
Avea ochii inlacrimati si incercanati de furie.
Mi-a aruncat o rautate in gand
Si a plecat.

Am gasit sa ma joc cu ciucurii de la fata de masa
Atunci am vazut…
Haina domnului era patata de sangele de pe haina mea…

Reguli de bloc

Vecinii sunt detestabili cand …
Ii interesezi.

Pasul 1.
dumneata locuiesti in bloc?
De un an, doamna…

(Vecinii stiu intotdeauna de cand locuiesti in bloc,
Dar asa isi incep ei conversatia.)

Pasul 2.
iti deschid corespondenta.

Am gasit-o la mine-n cutie…
Postasul…

Pasul 3.
Domnul venea la tine?
A, ca sa stim si noi…
Dar domnul de saptamana trecuta,
Tot la tine?
Ca sa stim si noi…


Vecinii sunt detestabili cand renoveaza
Si vecinii sunt detestabili cand sunt femei singure si batrane.

Vecinii sunt detestabili cand dorm
Pentru ca vecinii nu dorm de fapt niciodata!

Vecinii pot fi omorati cu o singura scuza:
Ma grabeam, avea sacose grele, scara ingusta,
Greutatea…
Imi pare teribil de rau de accident...

Dar vecinii nu trebuie omorati
Pentru ca ei nu mor, ei se transforma...

Inchiderea sezonului de dragoste



Acum ceva timp
Am sadit o samanta in ochiul mintii.
Am vrut sa fie aproape,
Sa o vad cum creste.

Dar au venit toamnele…
Toamnele, da!
Si au adus cu ele valiza de ciori
Si ciorile au croncanit!

Samanta a scos colti,
Dar ciorile au croncanit
Si samanta s-a facut floare cu spini
Si a innebunit
Si ciorile nu s-au oprit din croncanit
Si am innebunit si eu
Iar ciorile nu s-au mai oprit de atunci …

Toamnele au plecat
Si au uitat ciorile in anotimpul meu
Si am avut veri cu ciori
Si ierni cu ciori
Iar in cele din urma, intr-una din primaverile cu ciori…
Floarea m-a parasit.

Linistea de la ora 3



In noaptea asta nu s-a auzit nicio sirena
Am numarat toate masinile care au trecut
La numaratoare nu mi-a iesit nicio politie, nicio salvare si niciun pompier

Lumina se aprinde
Lumina se stinge

Orase inalte se plimba pe pereti
Le impinge sunetul de cauciuc de afara
Eu si pisica mea le urmarim cu atentie

Lumina se aprinde
Lumina se stinge

Am o emotie in stomac
Eu si pisica mea o urmarim cu atentie

Mai e cineva in camera
Il aud cum trosneste

Lumina se aprinde
Lumina se stinge

Vizita


Pe vizorul rotund vad chipul rotund al vecinei mele, care ar putea fi la fel de bine chipul rotund al doamnei cu lumina, sau al doamnelor cu donatii. Este chipul rotund al vecinei mele. Privire scurta, trece razant peste capul meu. Ma uit si eu, dar nu e nimeni. Acum si eu si chipul rotund stim ca nu e nimeni.
A venit o barza!
N-am bani luna asta, zic...
Nu, domnisoara, zice ea,
A venit o barza
V-a cautat!
A zis ca va da trei vieti pe una singura
Si 3 pusti cu foc automat
Si un vlastar de drac sa-l cresteti!
Imi pare rau, dormeam, n-am auzit...

Pe vizorul rotund vad chipul rotund al vecinei mele.
Domnisoara, a venit o barza!
Dormeam ...zic eu incurcata...

Pe vizorul rotund...chipul rotund
Am luat-o eu domnisoara!
Mi-a fost mila!
Am zis ca biata barza a batut atata drum!
I-am zambit milostivei
Dar, domnisoara,
E barza dumneavoastra
Imi pare rau, eu am dormit atunci...

E o gaura rotunda in usa
Cat chipul vecinei mele.
De cand sta la mine am imbatranit 30 de ani
Si venele imi ies prin piele
Nu stiu ce sa fac cu pustile pe care mi le-a dat
Si vlastarul de drac imi suge viata din ochi
Sa faceti cumva sa va luati barza inapoi, domnisoara!

A venit toamna


Cad iubirile din copaci!

Frunzele se aduna una pe alta.

cate doua, cate doua se aduna,

cate doua, cate doua intra in pamant...

Tigara de dimineata

a deschis larg fereastra
a tremurat 2 secunde
n-a mai suportat
a inchis fereastra
a tras obloanele
a fumat 20 de tigari sa nu mai simta aerul de afara
a zabovit!


a impins stangaci o coada de ochi spre fereastra
a mai fumat 20 de tigari
si a mai zabovit!


a luat 40 de mucuri de tigara
si si-a facut fereastra lui in podea
dar 40 de mucuri erau prea putine
si a mai fumat 100 de tigari
si a facut geamurile ferestrei
si apoi s-a odihnit...

Planuri de vesnicie


Vreau sa-mi petrec urmatoarea vesnicie pe gatul tau!
Sa respir aerul de pe gatul tau
Si sa ma uit in jos la lume de pe gatul tau.
Voi sta acolo si voi rula zambete si foi.
O sa stau chiar intr-o gropita din pielea de pe gatul tau
Si-ti voi sopti tot ce-ai pierdut din ce se intampla in jur
Pentru ca tu nu trebuie sa pierzi nimic.
Si nu trebuie sa am un nume,
Imi poti spune Oparere.
N-am auzit pe nimeni sa spuna ca Oparere e un nume urat,
Asa ca o sa ma cheme Oparere.
Si n-o sa sforai niciodata.
Dar o sa pufai atunci cand tu visezi urat.
Si din cand in cand voi da din picioruse
Si voi face forme din fumul tigarii tale
Si toti se vor minuna cum doar din tigarile tale
Ies elefanti si fluturi si diamante
Si tu o sa le zici ca-i o parere
Si o sa-i naucesti pe toti!
Si voi vana sudoarea de pe gatul tau,
Cu ea voi trece iernile.
Si o sa invat sa fiu si vraci
Si cand vei avea cate-o durere
Voi trimite vorba catre toate gropitele de piele
Si-ti vor cauta durerea si o vor ucide.

Iar eu voi respira aer de pe gatul tau...

...


n-am mai calatorit!
n-am mai calatorit pentru ca,
vedeti, aveam un tren pe acoperis,
si nu stiu cum,
cred ca l-am pierdut.
nu l-am mai vazut de o saptamana,
d-aia de o saptamana nici n-am mai calatorit.
Nu m-am suparat.
Ei, dar n-aveam nici de ce.
Trenul si-a gasit alt acoperis,
toti stim ca trenurile isi mai schimba acoperisurile.
Dar eu... Vedeti, intre timp, mi-au crescut patru picioare de scaun,
care... Nu m-am suparat, dar ma impiedica adesea sa ajung la fereastra
si de-acum incepe sa-mi creasca si o cuvertura...
Deja au crescut cativa ciucuri dupa urechi....
Nu va imaginati cum ma gadila!
Si... Nu m-am suparat,
dar stiu ca-mi va fi greu apoi sa ma uit pe fereastra
si n-o sa mai stiu daca trenul s-a intors
Sau daca l-au inlocuit...

n-am mai calatorit!
n-am mai calatorit pentru ca mi-a disparut trenul de pe acoperis.
nu stiu, ma intreb,
mai aduce cineva alt tren sau ...?
Nu vreau sa supar pe cineva,
Dar, vedeti, eu nu pot calatori fara tren...
Picioarele de scaun..?
Da... am avut un accident!
Stati linistiti! Nu! M-am obisnuit! (zambesc fortat)

n-am mai calatorit!
Din cauza trenului, da!
Nu stiu daca l-au inlocuit!
Nu stiu nimic!N-am mai calatorit!

N-am mai calatorit!
De la tren, stiti ...?
Ati putea, va rog, sa-mi spuneti ...?
Daca va uitati pe fereastra veti vedea...
se vede trenul.
Imi puteti spune daca e acolo?
Va rog!
Nu va speriati!
Aici! Mai la stanga!
Scaunul da!
Nu plecati, va rog.
Macar spuneti-mi daca ... trenul...

Ce e pe lumea cealalta?



Pielea cu cea mai mica speranta de viata

sta acolo unde suflam si acolo unde calcam -

in palme si in talpi.



Si atunci cand talpile si suflarile noastre o iau razna,

se dezbraca de pielea lemnoasa si moarta.

In lumea pieilor asta este decizia zeilor!

Iar pielea lemnoasa si moarta este comemorata.

Se aprind pori luminosi, mii,

care sa-i calauzeasca calea.

Sufletul pielii zboara la cer!



Dar eu stiu ca sufletul pielii e pe podeaua mea murdara,

iar eu calc pe el in mizeria generala

din incaperea mea cu vedere la vecini.



Ei bine, eu stiu unde se duce sufletul pielii!



Iar uneori, doar uneori,

as vrea sa nu mai stiu sa calc si nici sa suflu

de teama sa nu mint.

Bad management


Suntem niste negustori,

Asta suntem!

Nu suntem nici jucatori,

Nici luptatori,

Suntem niste negustori!


Nu ne castigam viata-n parale,

Ci in orele de somn.

(Sau in orele de liniste

Ca unii dintre noi nu mai dorm

Demult..)

M-am crezut si eu


Am plecat intr-o calatorie

si n-am spus nimanui,

M-am intors

si nimeni nu m-a recunoscut.


M-am prefacut intr-un prieten nou,

Intr-un copil nou,

Si intr-o iubita noua.


Le-am soptit cuvinte pe care nu le stiam prea bine,

Dar s-au bucurat

Si m-am bucurat si eu.


Le-am spus poezii pe care nu le auzisem niciodata

Si s-au bucurat.

M-am bucurat si eu.



Le-am povestit de flori care nu exista

Si s-au minunat.

M-am minunat si eu.



M-au intrebat cine sunt

Si le-am zis ca nu stiu.

Au ras.

Si am ras si eu.


M-au intrebat de unde am venit

Si le-am zis ca am venit din locuri inalte,

Vizitate intamplator.

Unde cerurile sunt galbene,

Aerul de ploaie,

Si linistea face oamenii sa leviteze.

Unde fericirile se nasc in causul palmelor

Si apoi oamenii le dau drumul sa zboare

Asa cum dai drumul porumbeilor.

Unde iarba creste din slove

Si florile din mainile si sanii femeilor.



De acolo le-am zis ca am venit

Si m-au crezut.

M-am crezut si eu.

Singura dragoste posibila

Apa curgatoare mi-as dori sa fiu ,

La tampla ta.

Si tu doar sa te intrebi

De unde vine racoarea.

Sa am sfarsit si inceput fara timp,

La tampla ta.

Si tu sa te gandesti la mine

Ca la un vant gingas.

Sa-mi dai toate fetele pe care ti-ai dori sa le am,

Si eu sa ma joc de-a tot ce te-ar indragosti pe tine...

La tampla ta...

Peisaj Galati-Bucuresti Nord


trei caini cu picioare scurte

alearga pe campul proaspat arat.

trei caini cu picioare scurte

alearga fara stapan pe campul inalt

suit printre lanuri de floare de soare

pana la nori.



trei caini cu picioare scurte

taie pamantul in fuga lor.

prevestiri de ploaie si umbre

anina pamantul.

si-mi fuge tabloul de sub mine

si cainii cu picioare scurte nu m-ajung,

nici florile de soare.



merg umbrele de cer si sinele de tren cu mine.


sase vagoane cu picioare scurte

gonesc zgomotos pe campul arat

trei caini cu picioare scurte

fug de sub mine.

Intamplarea


Mare i-a fost mirarea,

La geamul lui se asezasera minuni!

Trecuse prin 5 dumnezei si jumatate

Si toate drumurile lor erau neterminate.



Asa c-a hotarat fara stapan sa poposeasca.

Sa se-nvarta-n jurul proprie-i axe cu moaca de pescar fara nororc.

Pana in ziua aceea in care la geamul lui s-au asezat minuni.



Se odihneau si straluceau aninate de pervazul ros de ploaie.

Tocmai pervazul lui.



Si-a luat mutra de pescar fara noroc dupa el si s-a avantat spre geam

Sa le vada mai bine.

Si acolo sub pieptul lui aproape mort,

Sedeau alintandu-se in soarele lenes de amiaza.

Si langa ele un bilet: ”Sa te vad acum!”

Si-un expeditor necunoscut...

Imi pare rau..


Prima gasita vinovata a fost lumea,

Apoi l-am gasit vinovat pe Dumnezeu.

Si dupa ce am intemnitat pe nedrept universul

Am descoperit ca vinovata eram eu.



Acum n-a mai ramas nimeni,

Niciun arhitect, nicio unealta...

Le-am aruncat, cu disperarea nebunului aproape izbavit,

In focul in care am crezut ca-mi vor arde neputintele.



Acum, din temnita vad locul ramas gol,

Iar in starile de veghe cu mainile in aer conturez palate,

Las dare de sori pe muchia care ar trebui sa fie marginea pamantului,

Ridic flori cu buricele degetelor din tarana pe care nu o simt...

Si toate cate ar fi putut sa fie,

Daca n-as fi avut grija sa acuz toate izvoarele care mi-au fost plamadite.

Vara in cartier


Doua pisici zambesc de pe trotuar

copilasului care merge de-a busilea

pe balustrada balconului de la etajul 3.



Afara e soare si e cald.



O nebuna plimba la subrat

o tastatura de calculator

si se cearta in gand cu doi comunisti.



Lumina face stele pe frunzele de plopi.



Un caine doarme incolacit in parc,

si langa el un om murdar.



Afara e zgomot de oameni si tacere de vant.



Se trimit in lume acum

mii de mesaje de amor,

toate cu destinatii gresite.



Afara e cald si la ferestre nu e nimeni.



O minge pierduta acum trei zile

mai sare inca in curtea scolii

cautand un loc sa se odihneasca.



E vacanta si mustele ti se lipesc de maini.



Asfaltul e incins

si prinde in capcana trecatorii desculti.



Sobolanii sunt si ei lesinati de caldura.



Se aude un tipat

venit de la etajul trei.



Afara e soare si e cald!

Curatenia

Sufletul gandacului s-a transformat in musca si a zburat in casa altcuiva!

Programul de la 12 noaptea

Au gasit un cadavru pe dig.

Unii spun ca l-au adus valurile,

altii, ca l-ar fi tarat nisipurile,

Unii cred chiar ca l-ar fi scuipat cerul...

Cu mirosul galben-mustar imprastiat de-alungul digului,

Cadavrul avea un infinit de maini

Crescute din pieptul costeliv,

Si doua picioare de lemn.

Speriati, oamenii au cautat

Sa-l inmormateze cum se cuvine,

Dar niciunde in lume nu se nascuse

Inmormantarea pentru cadavrul cu miros galben-mustar...

Confuzi, oamenii au parasit cadavrul pe dig,

Sperand ca toate ale lumii

Sa si-l ia inapoi.

Dar cadavrul e si astazi acolo,

Caci niciuna dintre-ale lumii ,

Nu l-a vrut inapoi...

E dorinta tuturor nedoritilor,

Ce-a fost scuipata de cer

Si sangereaza pe dig.

Cu ploaia la brat prin fericire



Am ales clipa cu clipa din timp

Ca sa mai pot muri un pic,

Si le-am ales cu grija

Ca sa pot muri fericit!

Am legat la ochi durerea

Cu o picatura de absint,

Si-am plans de mi-am udat fericirea

Cu stropi din cel mai ales vin!

Mi-am cules increderea din oasele subrede

Si-am mai tras un fum din tigara,

Gandindu-ma ca ce sunt nu pot sa schimb

Nici daca credinta-mi langa mine ar alege sa moara!

Asa ca …

M-am asezat in mijlocul ploii

Asteptand sa ma spele,

Cu trei ganduri agatate de urechea stanga

Ca mereu sa-mi sopteasca sa merg inainte!

De aceea…

Cu ploaia la brat

Imi cumpar un timp ,

Sa mor fericit,

Calcand pe-o picatura de-absint

Sa-mi ud fericirea si s-o spal

De intreaga nefericire ce va sa vie,

S-o anunt ca am stiut,

Dar c-acum sunt ocupat:

Sa merg cu ploaia la brat prin fericire!

Cel care mi-a pus piedica



Am grabit pasul spre lume,

Sarind pe arcuiri de gene!

Am vrut sa cad in suflet ,

Si m-am topit in miere…

In dulce omenesc –

De buze si de viata care piere,

In dulcele strain –

Ce sta pitit in zecile unghere,

In dulcele tau trup…

Ce zace, indoit de lene

Si lenesa miscarea pe care-o faci alene

Pe buzele ce sunt inca ale mele,

Pe trupul ce ma doare ,

trup ticsit de vene …

Si m-am topit in tine inainte sa ajung la ele !

La stele si la lume !

Al vostru


Capat principii,

Ca tot omul,

Legi care sa ma faca al lor.

Si cand prind aripi –

Ca tot zborul ,

Vad sfori de uman care-mi striga ca mor!



Caut cu mintea un loc sa m-asez pe pamant,

Sa nu-mi ceara sa schimb nici valori , nici noroc,

Dar toti cum ma vor sa m-adun

Ma fac sa fiu strop de nimic si nebun,

Normal, doar in virtutea a ceea ce spun…



Si capat umbra de om

Si ma-nchin unui somn

Ce ma rog sa mi-aduca un vis…

De neom…!

Cadere libera



Confund durerea de stomac cu sufletul,

Confund bataia inimii cu fericirea ,

Ma confund pe mine cu un fir de cer

Si confund golul de sub mine cu soarta!



Am pagini intregi de zambete

Infipte in minte cu dintii,

Am dragoste multa in causul palmelor

Si cu palmele-mi sterg fata de lacrimi…


Si…


Confund amarnica jale cu durerea de stomac

Confund sentimentul cu aerul cald de pe buze

Te confund pe tine cu o parte uitata din mine

Si confund golul din mine cu pamantul …

…ce m-asteapta sa cad….

O sa ma-nec


O sa ma-nec

In cescuta-n care mai devreme

m-am scaldat.

si m-am scaldat

si-am dat din picioruse

pana cand cineva a luat cescuta de toarta

si m-a zdruncinat!

Valuri mari , rataciri in mine sapa,

Eram prinsa-ntr-o furtuna intr-un pahar cu apa-

Si ma-nvartea si ma-nvartea

Tot asteptand sa fiu si eu precum cubul de zahar care se topea

Si ma mai lua de ceafa, da!

Si ma mai inmuia ,

Iar apoi din nou…ma invartea

Si ma rugam…-si ruga-mi auzeam

Cum se alinta-n portelanul cestii-

Si-apoi strigam!….caci imi doream

Atat de tare …sa ma soarba

Doua buze...

Sa se faca liniste si intuneric,

Sa scap si eu de ameteala din mine…

Marea sfidare…(incoronandu-ma!)



Imi place sa desenez ochiul care ma vede.

Ma face sa cred c-am calculat neprevazutul,

Iar vazutul si nevazutul , toate in ochiul cel verde,

Le simt orbeste si nu ma pot opune lor, certat cu cerul…



Dar il voi pipai pe gene

Si sunetul creionului ma va-nalta de la pamant,

Caci langa ochiul care toate le vede,

Voi pune vorbele mele cu viata de om si-am sa cant!



Am sa-l sfidez punandu-mi singura pe cap o coroana,

Caci daca lumea voastra isi are regele deja,

Eu nu voi sta la picioarele nimanui si-n goana

Voi desena ochiul care sa va vada pe voi si voi ma veti sti cineva!

Omul-amintire


Dac-ar fi sa fiu tot om

As putea la fel de bine sa fiu o lingura de lemn.

Sa fierb in tot felul de oale

Si sa ma racesc uitata

In tot felul de frigidere.



Si dac-ar fi sa ma spal,

Fie si cu cel mai bun detergent de linguri de lemn,

Tot ar ramane in mine

Mirosul ultimului fel de mancare…

Convulsii


Mergeam pe strada linistit

Cand in mine se-opreste-un tip

In tip se poticneste o masina

Iar in masina se-opreste –un tir

Pe tir un avion ateriza

Iar din carca lui, un altul decola.

In dreapta mea…un miting, se marsaluia

In stanga-ntreg trotuarul se reasfalta

In spate sa ma-ntorc…incurcam traficul

Iar in sus cand sa ma uit vedeam doar blocuri.

Ma intrebam, sa le spun , sa nu le spun…?

Eram claustrofob!

….

M-a ridicat o mana de pe jos…

Caci eu cazusem,

Si-am ocolit lumea.

Trebuia, eram claustrofob.

Sacrificiul egoistului…
(…)




Cand ai sa-ncepi sa plangi

Ca tu nu poti sa simti,

Eu am sa tai din trunchiul meu de dragoste

Si-am sa-ti fac picioare tie

Cu care sa poti fugi de mine…

Ruga


E o gaura-n cer si picura in gandul meu un Doamne ajuta-ma sa cred!

Pe terenul de joaca



Stateam intr-un deget

Si-mi invarteam urechea

In jurul unui ceas

Tic-tac-tic-tac si pac !

O ora m-a muscat!….

Era ACEA ora….!

Asa c-am trecut pe celalalt deget!

Era sa-mi pierd creionul,

Era sa-mi pierd si mintea .

Bine ca n-au sarit departe,

Si le-am adunat apoi cu-o mana

Si celelalte 8 degete.

Caci intr-unul stateam

Si inca unul-l pastram sa-l sacrific

La nevoie…

Ce sa fac , si eu?

Fluturas de noapte…

Ma joc pe degete

Cu fundul pe asfaltul ud

Si capul sus , iesit printr-un tavan…

Atata cat mai pot

Ca vine Tata pe la opt

Ma pune sa-mi strang degetele

Si pana sa va spun si eu ca am plecat

s-au dus si orele mele!…

Bilet de evacuare




Draga domnule,

Am spanzurat un sentiment de suflet –

Sufletul dumneavoastra –

Cum isi spanzura natura frunzele de pomi.

A venit toamna!

Si imi vreau spanzuratul sentiment inapoi,

Domnule draga!

Jumatatea ce sunt!



Am buzele cusute.

Cusute de voi cu ata alba!

Imi cer iertare Mariei Tale:

Le-am umplut in timp de sange,

Iar saliva , luptatoare,

Inca mai supura pe la colturi,

Ca un puroi!



Asa ca atunci cand urlu,

Ma aud numai eu ,

Si tot eu , pe mine ma surzesc,

Ca in timp

Nici eu nu ma voi mai auzi!



Dar degeaba dau din singura mana pe care o am,

Si apas cu singurul picior

Cadavrul de sub mine,

Caci nu-i vina Mariei Tale…



E vina mea ,

Caci mi-am imprumutat o mana altcuiva ,

Iar aceea singura pe care o am,

Cand o intind spre Dumnezeu,

E atat de scurta,

Ca degetele nu-mi ajung nici pana la tavan…

Iar de urlat nu mai gasesc sa urlu,

Caci mi-ati cusut gura...

Oameni din timp si lut



Hai sa reparam timpul,

Tu si cu mine!

Sub glasul unui singur suflet…

Sufletul lumii,

Adunat sub unghii

Si in carne

Si in ochi striviti de frumos!



Am invatat de la un strain ,

Strainul beat-mort de propriu-i suflet,

O sa te invat si eu pe tine:

Dam o roata-nainte

Si una-napoi

Astfel, timpul se va bloca in

Propriu-i mecanism,

Se va curatii de trecut si viitor

Iar oamenii de regrete si iluzii,

Pana cand toata esenta

Se va transforma in praf pe umerii nostri

Iar noi vom incepe sa-l inspiram,

Pana cand plamanii care ne-nconjoara inima,

Vor obosi sub greutatea prezentului!


Astfel am reparat timpul,

Tu si cu mine…

Traim in tigara asta,

Ne iubim intr-un ultim fum,

Si-apoi promit sa ma scurg…

In aceeasi tarana!

Scriitorul pereche



Mi-am pus doua pistoale la tampla

Doar pentru voi…

Amandoua pline ochi…cu bucurii .


Si arunc priviri fugare,

In susul paginii mele,

Acolo unde zamislesc din nimic cuvinte

Ce poarta pecetea noului meu maine.

Dar hai acum, da-mi bine meritata palma

Si lasa-mi un vis la-ndemana,

Caci iata cele doua pistoale

mi-au umplut o tampla de randuri!

Pe drumuri



Peste ce lume searbada m-am aplecat

Cu ochiul sa-i iubesc nervurile?

Cum de-am crezut ca-i fara de pacat

Si cum de nu i-am vazut spurcate furtunile?



Ma lasa, deci , lume sa zbor!

Desprinde-mi talpile de-ale tale minciuni

Sa mai fac o plimbare pana la ruine si-n dor,

Sa-mi amintesc doar vrabiute si minuni !



Si uite ,am sa-ti iert si visele

Si fericirile-ti tot sfidatoare.

Da-mi doar doi pasi sa-mi iau avant

Si pene sa-mi inalte mainile!




Si daca-n zborul meu celest spre mine

Voi gasi un fir de praf din Dumnezeu

Voi lasa la el o ruga pentru tine

Si din cer si pana-n mine voi fi un singur Eu!

Cu singuratatea dublata



Eu cu umbra mea,

Mai tot timpul ne certam!

Ea nu-i de-acord cu mine

Si in fond, nici eu cu ea!

De obicei ne evitam,

Mai ales noaptea

Cand bate lumina din spate ,

Dar cum, necum, in lumina,

Eu cu ea nu mai incap

Si-ajungem sa ne dam fix cap in cap!

Si tocmai cum te prinde singur ,

De rea ce e se tine dupa tine!

De groaznica ce e si de meschina

Mai fura uneori chiar si din mine,

Ia cate-un strop si-l face gri

Si-l pune pe trotuar.

Si-as vrea sa-i dau un pumn in capul ala mare,

Dar ea-i lipita de asfalt orizontal,

Iar eu lipita vertical.

Si tot drumul pan-acasa ma contrazice,

Cel mai des se ia de mine

Ca o tin prea mult la soare...

Parca, cine ar vrea sa stie?


Si uite asa-mi face de-mi pune piedica

In clipe si in pasi,

umbra mea...

Mici nemuriri de suflet


Te iubesc!

Si categoric fericire-ar fi invidioasa ,

Daca m-ar vedea cum rad!


Si categoric oamenii ar fi invidiosi,

Dac-ar sti cat pacatuiesc de mult!



Te doresc!

Si categoric soarele ar fi invidios

Daca m-ar vedea cum ard de dorinta pentru tine


Si categoric nu te stiu prea bine

Si nici n-as vrea sa te cunosc !



Te ador!

Si categoric, nu stiu nimic categoric pe lume

Decat nisipul miscator de sub talpi si carnea de pe mine….




Dar categoric am sa tac acum ,
Caci te ador prea mult ca sa te fac invidios!






Pe hartie…






Mi-am cumparat o paranteza ca sa ma ascund de lume!
Cand aud zgomote ciudate , intorc trei puncte de suspensie la verticala si ma urc pe ele… doar ca

sa vad ce-i afara.Iar cand obosesc, ma-ntind cu tot al meu pe-o liniuta de dialog.
Am mai luat cu mine-n paranteza si vorbele tale , am pus pe foc un semn de exclamare caci nu

vreau sa te aud cum strigi , ci doar cum imi soptesti…
Insa intr-o zi mi-am extins parantezele ca sa primesc inauntru si alte cuvinte din lume ce faceau virgule-virgulite in josul paginii.Dar ele au vrut sa ma invete filosofie , matematica , literatura, glasuri si tot soiul de poeti .Atatia de multi adusesera ca ajunsesem sa stau cocotata pe ultimul punct de suspensie caci parantezele devenisera arhipline .A trebuit chiar sa ma mut o vreme in caciulita unui “ă” nenorocit , tare suparat si fara doar si poate vesnic deprimat….A fost necesar sa plec de acolo din motive de securitate emotionala si un timp am stat agatata de codita unui “ş”.Ar fi fost destul de bine daca as fi reusit sa vad realmente , ceva de fundul lui mare .
Altfel , te lasasem pana si pe tine .Te mai zaream din cand in cand cu vorbele inca intre paranteze.Te simteai … relativ inghesuit!Iar umila mea casa, cu o scara de suspensie si o scandura de dialog , devenise un bordel literar, socio-cultural , pe la margini economic si cu influente moderne ecologiste .De suparare , m-am dus la marginea paginii sa-mi inec amarul intr-o picatura de cerneala uscata sau eventual sa ma arunc din carte.
Dar vazand acolo doua cifre solitare…mi-am dat seama: trebuia doar sa las un spatiu!








Arta poetica


“De ce scrii , domne?”

“Uite asa….

Ca uneori…

Nu pot sa plang!”

Urgente in timpul vechi



La policlinica miroase a moarte intarziata.

In curtea policlinicii sunt caini care sa urle,

Pentru ca policlinica noastra,

Care a ocupat un conac boieresc de odinioara,

e construita dupa filmele horror americane,

...sau filmele dupa policlinica noastra...

La policlinica toti oamenii vorbesc...singuri,

Caci la policlinica vin oamenii care nu mai au cu cine vorbi.

Policlinica e un loc uitat de timp,

Caci conacul a fost lasat aproape la fel.

La fel si praful!

Oamenii noi au ocupat conacul vechi,

Pentru a face din el un loc al tanguirii si al tarsaitului picioarelor bolnave.

La policlinica oamenii sunt sluti, chiori, ologi, indurerati.

Mai rad doar cei mai batrani dintre ei,

Obisnuitii casei...

La policlinica doctorii sunt rupti din zidurile conacului,

De-o varsta cu conacul!

Ei si-au dedicat viata banilor uratilor bolnavi.

La policlinica , tinerii nu sunt vazuti bine,

Pentru ca ei , mai mereu, fac reclamatii -

Batranii nu mai au dinti.

Policlinica este o familie a mortii intarziate!





Cu dragoste


Draga prietene,

Da-mi mana,

Sa saltam impreuna prapastia,

Si cand vom ajunge de cealalta parte,

S-o saltam inapoi.

Si tot asa o viata!

Si daca vom fi prea tonti,

Cum ne stim,

Si poate nu vom reusi,

Dar poate , si mai poate , ne vom prabusi,

Promit ca ma voi tine strans de mana ta

Si promit ca-ti voi zambi

Pana ce zambetul meu se va strivi de pamant,

Langa pamantul de sub zambetul tau strivit!






Cu cersitul la poarta Lui Dumnezeu



M-am dus sa ma rog ,

Acolo unde se spune ca esti auzit.

Si toti oamenii erau imbracati in haine ponosite

Si toti erau murdari

Si toti erau urati

Si toti cerseau cate ceva.


De atata piosenie ,

Am inceput sa ma cutremur.

Mi-era teama, poate,

Ca acolo cersetorii vor vedea

Ca sunt una ca ei...


Cu sufletul descoperit pana la genunchi

Am fost nevoita sa marturisesc

Cand am fost intrebata:

"Tu ce cauti aici?"

"Ei , parinte , stiti?...Iertata-mi fie cutezanta,

Cersesc si eu un dram de Dumnezeu!"






Ganduri de iarna


Ma uit pe geam

...la furia unei frunze.

Ea,de afara

...se uita la furia mea.

"Eu ma rup si cad , mi-a spus,

tu ce faci?"

"Eu mai raman..."

i-am raspuns.

Vacanta ta fara mine


Ai plecat in vacanta asta fara mine,

Ti-ai ales din lume ce ai vrut ,

Durerea ta complicata ti-ai pus-o la pachet

Si nici o poza de-a mea...

Stau si ii scriu urechii tale:

"Mi-e dor.Intoarce-te.Mi-e dor."

Dar urechea ta nu-mi scrie niciodata-napoi.

Tu cari cu tine prin tramvaie,

Bagajul tau ticsit cu de-ale tale,

Iar in ale tale nu-i nimic de-al meu...



(Multe clipe trecute)...Te rog, nu uita de mine!

(Mai multe clipe trecute)...Ai uitat?

(toate clipele trecute)...Ti-am gasit bagajul ratacit intr-un tramvai

Un domn amabil m-a ajutat sa-l car.

Bolile necredintei


Singuratatea e o boala!

Singuratatea e o nascocire a mintii,

Ca toate bolile!

Singuratatea iti da dureri de suflet,

Ca toate bolile!

Si junghiuri iti da!

Si-ti taie rasuflarea in accesele de furie,

Si junghiuri iti da!

Si-ti chinuie ficatii tai si ai mintii tale,

Si mai tare decat toate iti chinuie si Dumnezeul!

Singuratatea e o nascocire a mintii

Ca toate bolile!

Chiar si cand dragii ti-s incrustati in carne,

Ba chiar mai tare cand dorurile-ti sunt mai multe!

Si numai nenascutii si nevii sunt feriti,

Si poate frunzele pe jumatate moarte

Sau mintile pe jumatate clare!


Singuratatea e o nascocire a mintii ,

Ca toate bolile!

Si junghiuri iti da !




Vrute si nevrute



Daca-mi pun palmele la urechi,

Ele-mi vor sopti lungi adevaruri …mute.

Cu regretele pe mana stanga,

Iar pe dreapta alte vrute si nevrute!


Pe tine te-am vrut atarnata de-un cer,

Acolo unde-ti sade mai cu seama , sfanto!

Caci eu mai am un zambet sa mi-l sper!

Sa-mi incalzesc sufletul

Cu impachetari de smoala

Si talpile sa mi le afund in lacrimi si ocara!



Pe mine? …Nu vreau sa ma pierd,

Dar imi alunec…

Cu mici variatii pe subiect,

M-aprind, ma sting , ma zbor si ma astept

Sa cada el pacatul peste mine!

Sa nu mai spui tu , sfanto,

Ca-l vreau eu sa mi-l atarn de piept!


Dar nu plang nici de pacate si nicidecum de cer,

Plang doar de fiinta mainii mele stangi,

Ce printre dinti, cu limba-i muta

Imi sopteste cine sunt…




Intamplator



Unele minute sunt mai lungi ca celelalte

La fel cum o picatura de ploaie e mai rece,

In functie de partea corpului pe care cade…

Ospitalitate


Nu cred ca as fi foarte fericita sa te vad !

Stai tu acolo , in rotundul tau de ape si pamant.

Eu am sa stau aici ,

Eu am sa ma consum!

Am sa-mi fumez degetele,

Am sa-mi mananc ficatii,

Am sa-mi beau urina,

Am sa ma intorc ca pe un buzunar si am sa ma consum.




Am sa inchid toate ferestrele,

Pentru ca n-am sa uit cand m-ai chemat in fata sa vorbesc

Si apoi mi-ai zis ca nu zic bine.

Sau cand m-ai chemat in fata sa iubesc,

Si apoi mi-ai zis ca nu iubesc cum trebuie!

Am sa inchid toate ferestrele!

Stai tu acolo in rotundul tau de ape si pamant!








Neintalnirea





Am intalnit atatea vorbe care nu zic nimic

Am intalnit trotuare lipicioase

Si ganduri lipicioase

Si frunze care nu mai cad

Si inimi ,

Si minti care ma insala

Si vise colorate

Si degete calde

Si hrana de pomana

Si sticle goale

Am intalnit nopti prea scurte

Si oameni prea mari

Am intalnit soseste prea umede

Nori prea umezi

Buze prea umede

Suflete prea uscate

Flori ce cresc in pamant care putrezeste,

Am intalnit.

Si niciuna n-a stiut sa-mi spuna

Ce ar trebui sa intalnesc

Cand am sa ma intalnesc pe mine.

Si de cand am intalnit atatea vorbe care nu zic nimic

Ma intreb , daca vreuna dintre ele eram eu …














Ospitalitate II



Care dram din mine l-ati dori , domnul meu?

Dramul care nu respira? imi pare rau …

L-am dat domnului cu linistea,

Dramul care chicoteste? imi pare rau …

L-am dat domnului cu glumele.

Dramul care nu mai stie? imi pare rau

L-am dat domnului care stia prea multe.

Care dram din mine l-ati dori , domnul meu?

Imi pare rau , le-am dat pe toate domnilor de dinainte…

Ce-as putea sa va ofer, domnul meu ?

Mai am un singur lucru…

Mai am o coloana!

Daca o doriti…

Nu e mare lucru!

E doar coloana mea.

Dar v-o dau , pentru ca va vreau aproape.

Cu promisiunea ca mi-o veti returna ,

Atunci cand veti pleca

Si daca nu , v-as ruga , totusi,

De un baston , gravat pe el sa fie numele dumneavoastra,

Ca niciodata sa nu uit , unde am lasat ultimul dram din mine.









Un copac



Doi copaci si-au intalnit odata ramurile.

Unul dintre copaci s-a simtit stanjenit,

Asa ca celalalt copac a simtit nevoia sa-I stranga coroana intre ramurile lui.

Copacul stanjenit si-a adus crengile spre radacina,

Asa ca celalalt copac a simtit nevoia sa-l acopere .

Copacul stanjenit s-a transformat intr-o floare.

Asa ca celalalt copac a simtit nevoia sa-i faca umbra.

In locul copacului stanjenit nu a mai crescut niciodata iarba.

Langa locul in care nu mai creste iarba , oamenii admira un copac mandru si singur.

Oamenii nu se intreaba niciodata de ce, in acel loc, nu mai creste iarba…





Secretul nostru


Hai sa ne zambim ,

Ca ceilalti sa creada ca lumea e buna!

Hai sa ne zambim in podul palmei,totusi,

Ca ceilalti sa nu creada ca lumea e prea buna.

Hai sa ne bagam podul palmei in buzunar,

Ca ceilalti sa nu mai creada nimic!

Fabuloasa vreme a negocierii lucrurilor sfinte



Am pus la bataie o frica mai mica

Si tu, probabil, una mai mare,

Ca sa recuperam 2 confesiuni apuse,

Ca sa ne revendicam glumele strivite de alte cunoasteri

Si lacrimile imprumutate.



Si-am ajuns sa nu mai stim cand am inceput sa nu mai stim ce e in celalalt,

Cand ne-am creat, din himere, ciulinii prinsi in coada.

Si toate pentru ca eu am pus la bataie o frica mai mica

Si tu , probabil , una mai mare…